Infectiile respiratorii virale par mai puternice ca oricand acum, la inceputul primaverii. Frigul, vantul si organismul nostru slabit, fac loc unui nou val de infectii virale.
De fiecare data cand copilul sau noi ne imbolnavim, ne intrebam daca avem de-a face cu o infectie virala sau bacteriana si daca este necesara sau nu administrarea antibioticelor (acestea actioneaza doar asupra infecţiilor bacteriene - primare sau a suprainfectarii infectiilor virale cu agenţi microbieni).
Vestea buna este ca majoritatea infectiilor virale respiratorii au un interval autolimitant şi, cu ajutorul metodelor de ameliorare a simptomelor (repaos, consum marit de lichide, administrare de antitermice), acestea vor trece intr-un interval de 7-10 zile.
Nu este necesar sa ne prezentam prompt la camera de garda ori de cate ori facem febra ridicata, avem dureri de gat şi tusim. Sunt semnele clasice ale unei infectii virale. O suprainfectare bacteriana are loc la cateva zile de la debutul infectiei virale si de obicei este precedata de o perioada in care febra dispare, urmata de reapariţia acesteia, dureri, dificultati de respiratie si oboseala.
Chiar daca vorbim despre temuta gripa, protocolul de ameliorare a simptomatologiei este acelasi ca si in cazul unei infectii virale obisnuite (raceala). Administrarea medicamentelor antivirale este indicata doar in cazul persoanelor in varsta sau a celor cu un sistem imunitar compromis, care sunt susceptibili de a dezvolta complicatii.
Diferenta dintre virusi si bacterii
Ca sa intelegem cum se diagnosticheaza clinic si in laborator diferitele tipuri de infectii, trebuie sa cunoaştem cate ceva despre bacterii şi virusi. Ambele tipuri de microorganisme sunt microscopice, iar asemanarile dintre ele… se cam opresc aici.
Bacteriile sunt microorganisme relativ complexe, cu o singura celula, cu un perete rigid Si o membrana subtire care inconjoara fluidul din interiorul celulei. Se pot reproduce pe cont propriu. Exista pe Pamant de aproximativ 3,5 miliarde de ani si pot supravietui in medii diferite, la caldura Si frig extreme, la deSeuri radioactive Si in corpul uman.
Cele mai multe bacterii sunt inofensive, iar unele ne ajuta de fapt prin digestia alimentelor, distrugerea microbilor care cauzeaza boala, combaterea celulelor canceroase şi furnizarea de nutrienţi esentiali. Mai putin de 1% din bacterii provoaca boli la oameni.
Virusii sunt mai mici, cel mai mare virus fiind mai mic decat cea mai mica bacterie! Dispun numai de un strat proteic si un nucleu de material genetic, fie ARN, fie ADN. Spre deosebire de bacterii, virusii nu pot supravietui fara o gazda, ei putandu-se replica doar prin ataSarea la celule. In majoritatea cazurilor, reprogrameaza celulele pentru a face virusi noi pana cand celulele explodeaza Si mor. in alte cazuri, pot transforma celulele normale in celule maligne sau canceroase.
Diagnosticarea infectiilor virale
in mod obişnuit, diagnosticarea infectiilor virale este facuta exclusiv pe baza simptomatologiei manifestate, nefiind nevoie de teste de laborator deoarece:
- Infectiile virale pun rareori viata in pericol
- Exista alternative limitate de interventie
- Un numar mare de virusi pot cauza simptome similare, facand dificile procedurile de laborator pentru a confirma existenta anumitor virusi
Diagnosticarea este importanta mai ales cand vorbim de infecţii care pun viata in pericol si ca o masura de menţinere a sanataţii publice (pentru a se pune in evidenţa o pandemie sau pentru a se identifica agenţi virali noi sau exotici).
Testele virale pot fi efectuate pentru diferiti virusi, cum ar fi: Herpes simplex, varicela, virusul sincitial respirator (RSV), virusul Epstein-Barr, cytomegalovirus (CMV), rotavirusul, hepatita, negi genitali (papilomavirus uman sau HPV), gripa, virusul imunodeficientei umane (HIV).
Pentru identificarea virusilor pot fi utilizate mai multe tipuri de teste care folosesc diferite tipuri de probe, inclusiv sange, urina, scaun , tesut organic, lichid spinal Si saliva. Tipul de esantion utilizat pentru test depinde de tipul de infectie care poate fi prezenta.
- Test de anticorpi.Anticorpii se ataseaza la o celula infectata cu virusul si provoaca distrugerea virusului. Acest test cauta anticorpi la o infectie virala specifica, cu ajutorul unei probe de sange.
- Test de detectare a antigenului viral.Antigenii virali se dezvolta pe suprafata celulelor infectate cu un virus specific. Un test de detectare a antigenului viral se face pe un esantion de tesut care ar putea fi infectat. Anticorpi special marcati (cu colorant sau marker) care se ataSeaza la aceSti antigeni virali sunt amestecati cu proba. Anticorpii marcati pot fi vazuti utilizand o lumina speciala (sau alta metoda).
- Cultura virala.Acesta este un test pentru a gasi un virus care poate provoca o infectie. O proba de fluid sau tesut corporal este adaugata la anumite celule pentru a multiplica un virus. Daca niciun virus nu infecteaza celulele, cultura este negativa. Daca un virus care poate provoca infectie infecteaza celulele, cultura este pozitiva. O cultura virala poate dura cateva saptamani.
- Test de detectare a ADN-ului viral sau a ARN-ului.Folosind un esantion de tesut sau sange sau alt lichid (cum ar fi lichidul spinal), acest tip de testare cauta materialul genetic (ADN sau ARN) al unui virus specific.
Testarea pentru gripa
Cel mai frecvent utilizate teste pentru detectarea gripei se numesc "teste rapide de diagnosticare a gripei". Acestea functioneaza prin detectarea partilor virusului (antigene) care stimuleaza un raspuns imun. Pot oferi rezultate in aproximativ 10-15 minute, dar rezultatele nu sunt 100% concludente (poate fi negativ, dar sa aveti totusi gripa). Alte teste de gripa se numesc "teste moleculare rapide" care detecteaza materialul genetic al virusului. Testele moleculare rapide produc rezultate in 15-20 minute Si sunt mai precise. Exista si alte teste de gripa, mai precise, care trebuie insa efectuate in laboratoare specializate.
Sunt necesare testele de gripa?
Depinde. Daca sunteti in varsta sau aveti un sistem imunitar compromis, sau daca este vorba despre un infant, testul de gripa este necesar pentru a se incerca instituirea unui tratament adecvat de ameliorare a simptomelor şi de prevenire a suprainfectarii bacteriene.
Altfel, testul de gripa are un caracter pur informatic, rezultatele testului neschimband modul de tratament.
Se recomanda prudenţa marita la administrarea medicamentelor antivirale pentru gripa: acestea au efect daca sunt luate in primele doua zile de boala, pot avea efecte adverse şi sunt recomandate doar persoanelor cu risc (forma grava, susceptibili de a face complicaţii, etc).
