Stresul este tot mai prezent in vietile noastre. Din acest motiv, este necesar sa invatam sa-l gestionam corect pentru a obtine performanta si pentru a nu ne pune sanatatea in pericol.
„Semestrul acesta va fi diferit”! Insa... trezirea e grea dimineata, ratezi cateva cursuri. Iti propui sa te apuci de invatat „de maine”, dar spiridusul ala nazdravan mananca zilele si te arunca printr-un portal al timpului fix in noaptea dinaintea examnului. Atunci te straduiesti si mai tare sa inveti, nu dormi toata noaptea, apoi esti obosit la examen si abia te concentrezi; DACA esti norocos sa te mai trezesti dimineata sa mergi la examen.
Iti suna cunoscut? Te invitam sa descoperi in acest articol ce este stresul, ce efecte are asupra corpului si a mintii si cum sa-l gestionam pentru a fi productivi si pentru a nu ne sabota sanatatea.
Specialistii au definit stresul ca fiind o reactie prin care organismul nostru cauta sa se adapteze la o situatie pe care creierul o percepe amenintatoare. Iata ce se intampla cu organismul nostru in situatiile percepute amenintatoare: creste pulsul, tensiunea, glicemia si se accelereaza respiratia. Pentru a reactiona la amenintare, corpul secreta hormonii de stres cortizol si adrenalina si se pregateste sa lupte sau sa fuga. Un lucru pe care este bine sa il retinem – creierul nostru nu distinge intre o amenintare reala sau imaginara. Cu alte cuvinte, creierul reactioneaza la fel daca vedem un animal salbatic aproape de noi sau daca ne imaginam ca pierdem locul la buget si nu mai putem termina facultatea.
Un alt lucru negativ asociat cu stresul este faptul ca ne scad anumite functii. In situatii de amenintare, cand se activeaza amigdala, e inhibat cortexul prefrontal. Acest lucru inseamna ca incep sa dispara rationamentele, deductiile complexe, gandirea abstracta si mai mult, sunt suprimate digestia si imunitatea. Creierul percepe ca nu este util sa aloce resurse pentru a sustine sistemul imunitar sau pentru a digera mancarea atunci cand este in pericol.
Prin urmare, daca stresul se intinde pe o perioada mai lunga, functiile enumerate mai sus nu functioneaza corespunzator si suntem predispusi la probleme digestive, iar din cauza sistemului imunitar scazut, la raceli. Mai mult, invatatul nu va fi unul logic, pe care sa il intelegem cu adevarat, deoarece cortexul prefrontal este inhibat.
Oamenii de stiinta au impartit stresul in doua categorii: stresul acut si stresul cronic. Stresul acut este de intensitate mare, dar pe o perioada scurta; iar stresul cronic este de intensitate medie, dar se intinde pe o perioada indelungata.
Secretul este ca nu orice forma de stres este negativa! In cartile de specialitate regasim o schema numita „the stress curve” prin care putem intelege unde stresul devine toxic si unde ne poate ajuta. Primul nivel: 0-25 – provocare mica, nivel de abilitate ridicat. Aici apare plictiseala. Al doilea nivel: 25-50 – nivel de stres bine calibrat cu nivelul de abilitate. Acesta este stresul optim, cand ne simtim motivati, focusati, cand lucrul pe care il facem ne capteaza toata atentia si energia. Nivelul al treilea: 50-75 – stres ridicat, nivel de abilitate bun. Se elibereaza deja cortizol, e stres toxic. Ultimul nivel: 75-100 – performanta pica, cortexul prefrontal este inhibat, incepe sa se instaleze burnout-ul.
Ce putem invata pana aici? Stresul de nivel 2, pe perioade scurte, este benefic pentru noi si ne ajuta sa obtinem rezultate foarte bune. Stresul ridicat si intins pe perioade mai lungi, are efecte negative asupra corpului si a mintii.
Pentru a pastra stresul in parametrii optimi, ne putem folosi de anumite strategii:- Somnul: in timpul somnului este inhibata secretia de cortizol; corpul se regenereaza
- Alimentatia: o alimentatie usoara, sanatoasa ajuta corpul sa repartizeze resursele eficient, fara a fi nevoie sa distribuie toata energia spre digestie
- Respiratia: o respiratie completa ajuta la scaderea pulsului si la instalarea starii de relaxare
- Focalizarea atentiei pe lucruri care sunt in controlul nostru: ajuta la relaxarea organismului, la inhibarea eliberarii cortizolului si a adrenalinei
- Conexiunea sociala: corpul elibereaza oxitocina cand ne simtim bine, conectati cu un grup. Prin urmare, este indicat sa nu ne izolam, ci sa ne programam pauze in care ne putem intalni cu prieteni apropiati. Cand organismul elibereaza oxitocina nu poate elibera si cortizol, cele doua sunt mutual exclusive.
De asemenea, suplimentele alimentare pot veni in completare si ne pot ajuta sa ne pastram starea de relaxare, sa ne imbunatatim memoria. Brandul Emocalm contine produse pentru armonia emotiilor cu diferite forme de administrare. Ceaiul Emocalm ajuta pentru reducerea iritabilitatii, a starii de nervozitate. Dropsurile cu lavanda, roinita si ulei esential de portocla sunt placute la gust si sunt ideale pentru mentinerea echilibrului emotional. Comprimatele cu valeriana ajuta la armonizarea starii psiho-emotionale, iar comprimatele cu melatonina contribuie la instalarea somnului si la cresterea calitatii acestuia.
Ginkgo Biloba este cunoscut pentru cresterea capacitatii de concentrare si memorare, iar vitaminele si mineralele vin in completare pentru a reduce starea de oboseala si extenuare. In portofoliul nostru gasesti vitamina B, magneziu si alte produse utile in sesiune. Toate produsele sunt 100% naturale, din ingrediente atent selectionate pentru ca tu sa beneficiezi de proprietatile plantelor din plin.
Prin urmare, folosind strategiile amintite si sporind efectele acestora prin suplimente alimentare de calitate, poti sa pastrezi stresul la nivel optim pentru a obtine cele mai bune rezultate si pentru a avea grija de sanatatea ta. Si iti mai dam un pont valoros. Programeaza-ti examenele grele la inceput, nu le lasa la sfarsitul sesiunii in ideea ca mai inveti pana atunci. Performantele tale sunt mai ridicate la inceput si scad spre final. Iti va fi mai usor sa inveti cand mintea ta nu este deja obosita in urma celorlalte examene.
Transforma stresul in aliat, nu in dusman!
Mind Architect by Paul Olteanu – sezonul 4, episodul 8: Neurobiologia stresului, prietenul care devine dusman
