Analizele anuale obligatorii
La inceputul noului an ne propunem sa mancam mai sanatos, sa facem mai multa miscare, sa fim mai linistiti si sa ne ocupam mai mult de starea noastra de sanatate. Si totusi, daca nu suntem atenti, intram din nou in iuresul programului de zi cu zi si nici nu ne dam seama...cand ajungem la jumatatea anului!
Este important sa ne straduim ca rezolutiile de inceput de an sa nu ramana simple dorinte sau vorbe in vant, ci sa le punem in practica, pentru a fi mai sanatosi si mai impliniti!
Pasul cel mai usor de facut, inainte schimbarea modului de alimentatie sau stabilirii unui program sustinut de miscare, este o simpla vizita la doctor.
Medicul de familie este cel care ne cunoaste istoricul medical si care ne poate face o anamneza si un examen medical amanuntit. El este cel care ne va indruma catre efectuarea unui set de analize care sa arate starea noastra actuala de sanatate si catre acele analize de screening care sa identifice posibile probleme grave de sanatate inainte sa se manifeste.
Ce analize si teste trebuie sa facem?
Testele de care avem nevoie depind de varsta, sanatatea, sexul si factorii nostri de risc. Factorii de risc pot include istoricul familial (de ex. o ruda apropiata cu cancer) si aspecte legate de stilul de viata, cum ar fi fumatul.
Daca ne aflam in pericol sa facem o anumita boala, vom decide impreuna cu medicul daca vom efectua anumite teste.
Analize uzuale
Este bine ca in fiecare an sa facem un set minimal de analize care pot indica cele mai des intalnite probleme de sanatate. Dupa examenul clinic general facut de medicul de familie, va urma o serie de teste de sange, dintre care cele mai uzuale sunt hemoleucograma, VSH, glicemia, profilul lipidic, transaminazele, creatinina.
Aceasta analiza complexa va oferi informatii despre urmatorii parametri: numar de leucocite, numar de eritrocite, concentratia de hemoglobina, hematocrit, indici eritrocitari, numar de trombocite si indici trombocitari.
Hemograma este un test screening de baza, fiind unul din cele mai frecvent cerute teste de laborator. Analizarea parametrilor hematologici aduce informatii pretioase care ajuta medicul sa depisteze anumite disfunctionalitati in ciclul de viata a celulelor de sange, infectii acute, cronice sau alergii si sa sugereze setul de analize suplimentare necesar.
VSH-ul se refera la viteza de sedimentare a hematiilor/eritrocitelor, adica a acelor celule transporta oxigenul de la plamani la tesuturi. Cu cat hematiile sedimenteaza mai repede, cu atat VSH-ul este mai mare, fiind un indicator al unei afectiuni acute. Cauzele VSH-ului crescut sau, din contra, scazut sunt multiple si pot ascunde unele afectiuni. Medicul va recomanda analiza cand suspecteaza o reactie inflamatorie, o infectie sau o boala autoimuna. VSH nu este o analiza de diagnostic, ci una care indica medicului suspiciunea unei afectiuni, acesta urmand sa ceara analize extinse care sa ofere un diagnostic precis.
- Glicemia (glucoza serica)
Unul dintre testele „vedeta” pe care majoritatea pacientilor il cer medicului. In cazul unui om sanatos, valoarea glicemiei nu trebuie sa depaseasca 100 mg/dL. In cazul unei valori mai mari, analiza se repeta in trei zile diferite, pe nemancate si fara a bea apa. Daca in toate cele trei zile valorile sunt peste 126 mg/dL, medicul poate pune diagnosticul de diabet si poate comanda analize extinse suplimentare pentru consolidarea diagnosticului. Intre 100 si 125 mg/dL exista suspiciunea de prediabet care poate anunta instalarea diabetului de tip 2, dar care poate fi tratata prin regim alimentar strict si exercitii fizice.
Profilul lipidic reprezinta un grup de teste care arata riscul de boala coronariana. Profilul lipidic complet cuprinde colesterolul total, HDL colesterol (bun), LDL colesterol (rau), trigliceride.
LDL colesterolul – colesterolul “rau” – se depune pe peretele arterial, pe care il ingroasa progresiv putand chiar bloca fluxul sanguin. Creste in acest fel riscul de infarct miocardic sau de atac vascular ischemic.
HDL colesterolul – colesterolul “bun” – indeparteaza colesterolul din peretii vaselor de sange si il transporta catre ficat si impiedica depunerea sa. Trigliceridele – o alta forma de transport a grasimilor in organism. Cresterea lor se asociaza cu un risc cardiovascular mai scazut comparativ cu colesterolul.
Transaminazele sunt enzime care isi au originea indeosebi in ficat (dar si in alte tesuturi). Acestea sunt TGO (AST) si TGP (ALT). O valoare normala a transaminazelor este sub 40 UI/l, insa o valoare crescuta trebuie interpretata de catre medic in functie de regimul de viata al pacientului.
Daca valorile mari persista si exista si alte analize coroborate, cu valori crescute, se poate pune diagnosticul unei boli de ficat.
In cazul cresterilor usoare se recomanda un regim de viata lipsit de alcool, efort, consum de medicamente.
Creatinina serica este o analiza care poate indica o perturbare a functiei renale.
Analize de screening
Prima intrebare care se pune este cand si cat de de des sa facem controale medicale de rutina? Astazi, majoritatea asociatiilor medicale recomanda ca examenele periodice de sanatate sa fie efectuate la fiecare cinci ani (pentru adultii cu varsta peste 18 ani) pana la varsta de 40 de ani si la fiecare trei dupa aceasta varsta.
In ceea ce priveste examenele de screening, decizia de a le face se ia pe baza istoricului pacientului, a riscului genetic si a varstei. Iata care sunt cele mai uzuale analize de screening pe care trebuie sa le facem dupa o anumita varsta:
Dupa varsta de 45 de ani este bine ca barbatii sa faca antigenul specific de prostata. Barbatii sanatosi au, in mod normal, un nivel scazut de PSA in sange, insa, nivelul acestuia creste in cazul pacientilor cu cancer sau tumori benigne ale prostatei.
Electrocardiograma (EKG) este un test simplu si valoros care inregistreaza activitatea electrica a inimi si ofera medicului indicii asupra modului in care se contracta inima, ritmicitatea, frecventa si normalitatea batailor acesteia. Majoritatea bolilor de inima modifica aspectul EKG.
Spirometria este folosita pentru diagnosticul si monitorizarea bolilor plamanului cum ar fi astmul, bronsita cronica, emfizemul, fibroza pulmonara. Spirometria este neinvaziva si ofera o imagine corecta asupra functiei pulmonare.
Este principala metoda de screening datorita lipsei nocivitatii si rapiditatii oferirii unui diagnostic. Prin ecografie se pot observa modificari in modul in care functioneaza organele, acestea fiind vizualizate in timp real (utila in studiul inimii, tubului digestiv, tractului urinar). Poate depista diferite modificari in structura organelor (formatiuni tumorale sau suferintele organelor).
Ecografia de san este indicata pentru femei la un an, un an si jumatate, ajutand la diagnosticarea precoce a cancerului de san.
Este o examinare radiologica speciala a sanului, care ajuta la detectarea modificarilor la nivelul structural, cu mult inainte de aparitia unor semne sau simptome detectabile prin palpare. Este recomandata femeilor peste 50 de ani.
Insotit obligatoriu de testul Papanicolau, examenul genital poate identifica din timp modificarile maligne si poate oferi o sansa buna la un tratament de succes.
Uitat de cei mai multi dintre noi, examenul dermatologic ne poate salve viata! Melanomul, care arata ca o alunita ca oricare alta pentru privirile neexperimentate, este cancerul cu cea mai rapida evolutie dintre toate tipurile de afectiuni maligne!
Acestea sunt doar cateva dintre analize de verificare a starii de sanatate cel mai des recomandate. Nu va bazati insa doar pe acestea! Programati-va la medicul de familie si parcurgeti impreuna istoricul dumneavoastra recent de afectiuni si mentionati toti factorii de risc pe care ii cunoasteti.
El va va pune intrebari suplimentare, va va face un consult si, in urma acestora, va va trimite sa faceti un set de analize care sa confirme starea dumneavoastra de sanatate.
Chiar daca va simtiti bine si nu credeti ca aveti nevoie de medic, faceti un efort si mergeti la un consult. O simpla vizita la medic va poate scapa de probleme mari de sanatate!
